Achtung! Limbaj neacademic.


De ce să fiu eu marinar conștiincios și să-mi văd de cele 176 de întrebări din RND când pot să mă bag ca musca-n lapte prin întrebarile de prim ajutor destinate (conform metodologiei) categoriilor B și A? Mi-au sărit pe retină datorită faptului că au fost relativ recent afișate (mai la vedere) pe pagina web a ANR (în urma cu aproximativ o lună). În mod evident.. m-a cuprins o curiozitate feroce și nu era posibil să nu aflu eu repede despre ce este vorba. Voi avea dreptul să susțin examenul pentru categoria B într-un an și patru luni dar astea-s detalii. Până la urmă.. Practice makes perfect.

Ca idee, skipperul nu are responsabilitate medicală însă este răspunzător de întreg echipajul de la bordul navei. Practic nu ești obligat să-i acorzi omului asistență medicală dar totuși răspunzi pentru el. Bineînțeles că nimeni nu se urcă pe barcă cu gândul la ce este mai rău și oricum este foarte puțin probabil să se întample ceva nasol la bord (să nu uităm totuși că yachtingul este unul dintre cele mai sigure sporturi!). Cu toate acestea ar fi indicat să știi ce să faci în caz că o belești că ambulanță pe mare nu-i iar cele câteva zeci de minute sau ore până la țărm se pot scurge adesea în defavoarea persoanei suferinde.

Am comentat în paragrafele care urmează 18 din cele 50 de întrebari care se regăsesc în chestionarul ANR. Textul nu este științific (că nu asta a fost intenția oricum), este chiar rudimentar și vine ca un fel de completare a răspunsurilor. Pentru început am selectat toate întrebările care țin de resuscitarea cardio-respiratorie și evaluarea stării de conștiență a victimei. Întrebările legate de bandaje, fracturi, hemoragii și arsuri le voi aborda în altă postare.

Fără s-o lungesc prea mult, consider că obiectivele generale ale acordării primului ajutor la bord ar fi: menținerea funcțiilor vitale, prevenirea agravării stării de sănătate și transportarea victimei în siguranță la țărm și apoi într-o unitate spitalicească. Este bine de știut de către oricine că măsurile elementare de prim ajutor nu presupun utilizarea de aparatură medicală, administrarea medicamentelor sau cunoștințe medicale super avansate. Ideea principală e că.. este importantă menținearea creierului în viață până la sosirea echipajului medical. Asta așa.. în linii mari.

Dar să le luam pe rând.

Am stat mult să mă gândesc la prima întrebare din chestionar. Ea sună exact așa:
Care este durata maximă pe care se efectuează masajul cardio-respirator?
a) 30-40 min,  b) 10-15 min.  c) 60 min.
Nu am priceput eu foarte bine de ce zic ei așa dar ideea e că dacă susții acest examen consideri ca fiind răspuns corect varianta b). Cred însă că întrebarea este formulată aiurea pentru că variantele de răspuns nu au logică din punct de vedere al ghidurilor de acordare a primului ajutor (și nu numai). Orice curs sau ghid ne spune foarte clar că se vor efectua manevrele de resuscitare până când sosește ajutorul calificat, victima prezintă semne vitale sau până când salvatorul se epuizează. Nu este precizat nicăieri un interval maxim de efectuare a manevrelor de către salvator. După judecata mea întrebarea ar fi avut mai multă logică daca ar fi fost formulată astfel: Care este durata maximă în care se poate începe efectuarea masajului cardio-respirator? În acest caz raspunsul considerat corect (b) ar fi căpătat sens iar explicația este una foarte simplă. Moartea clinică este rezultatul opririi activității mecanice a cordului. După cca. 10 sec. victima îsi va pierde starea de conștiență, după cca. 1 min. survenind stopul respirator. În aprox. 3 min. apare fenomenul de midriaza (dilatația pupilelor) iar după cca. 10-15 min. survine moartea biologică.

Tot legat de manevrele de resuscitare cardio-respiratorie mai întâlnim câteva întrebari precum: Ce măsuri de prim ajutor se iau în cazul victimelor care nu mai au puls?
a) Se efectuează doar masaj cardiac
b) Se efectuează doar respirație artificială
c) Se efectuează masaj cardio-respirator.
Circulația sângelui în întreg organismul este realizată de inimă prin intermediul funcției sale de pompă. Evaluarea circulației se face întotdeauna prin verificarea pulsului. Prin urmare, manevrele de resuscitare cardio-respiratorie trebuie începute numaidecât dacă observăm că victima nu mai are puls.

Cum procedați dacă în timpul masajului cardio-respirator victima își recapătă pulsul?
a)  Continuați compresiile exterioare ale pieptului
b)  Încetați compresiile exterioare ale pieptului
c)  Continuați cu respirația artificială.
În plus, victima va fi menținută în continuare sub atentă observație. Vom urmări cu atenție modificări ale pulsului, respirației precum și a stării de conștiență până la sosirea echipajului medical.

Cum veți proceda dacă victima căreia i-ați efectuat masajul cardio-respirator își revine?
a) Asteptați să vedeți cum evoluează starea ei de sănătate;
b) O conduceți la mal;
c) Luați măsuri pentru transportarea ei la spital.
Pentru că nu ești în măsura să evaluezi sau să anticipezi evoluția stării de sănătate a victimei. Aceasta va fi însă ținută sub observație până o debarcăm la mal dar trebuie să depunem toate eforturile pentru ca victima să fie preluată într-un compartiment UPU într-un timp cât mai scurt posibil.

Mai există și alte întrebări asemănătoare care nu pun însă probleme pentru că sunt extrem de intuitive sau pentru că răspunsul corect iese ușor în evidență datorită variantelor de răspuns eronate de care se înconjoară (precum în cazul următor): Masajul cardio-respirator trebuie efectuat victimelor:
a) Care nu respiră
b) Care nu au puls și nu respiră
c) Care au suferit traumatisme craniene.
Este o regulă de aur pe care o poți păstra cu încredere într-un sertăraș al minții și pe care o poți aplica cu încredere în eventualitatea în care te vei confrunta cu o astfel de situație într-un moment al vieții tale.

Cum se realizeză masajul cardiac extern? Pe scurt: salvatorul îngenunchează lângă victimă și plasează podul palmei pe centrul toracelui victimei iar podul palmei mâinii libere se va plasa peste mâna care se află deja pe torace. Se întrepătrund degetele celor două mâini și se încep compresiile pe stern, evitând compresia pe coaste (care se pot rupe iar o coastă ruptă poate perfora plămânii.. generând alte probleme grave). Compresiile şi decompresiile se continuă cu o frecvenţă de 100/minut şi trebuie să fie egale ca intervale de timp. Nu uita: chemarea unui echipaj medical de urgență este întotdeauna o prioritate. Până la sosirea acestuia se va practica un raport de 30 compresii la 2 ventilaţii.

Există și întrebari legate de evaluarea stării de conștientă precum și a respirației.
Cum poti să-ți pierzi starea de constiență la bord? Îți iei un ghiu în figură (de exemplu) pentru că nu ai fost atent în timpul unei volte sau ampanări atunci când ghiul se mută violent dintr-un bord în altul. Starea de constiență se evaluează  simplu, scuturând (cu mare grijă) de umar victima și întrebând cu voce tare: „Ce s-a întâmplat? Ești bine?”. O metodă ar mai fi să încercăm să determinăm accidentatul să raspundă la comenzi simple precum „Deschide ochii!” sau „Clipește!”. Dacă primim un răspuns din partea victimei o vom plasa în poziția laterală de siguranță. În cazul în care suspicionăm un traumatism al coloanei vertebrale vom lăsa accidentatul în poziția în care a fost gasit. În ambele cazuri apelăm la ajutorul calificat iar până la sosirea acestuia vom reevalua periodic starea victimei.
Ce măsuri de prim ajutor se iau în cazul victimelor care și-au pierdut cunoștința?
a) Se verifică existența pulsului și a respirației
b) Se administrează medicamente de resuscitate
c) Se imobilizează membrele.

Cum verificăm existența pulsului și a respirației? Pulsul se poate percepe cel mai bine la artera carotidă situată în șanțul format de unul din muschii gâtului și mărul lui Adam. Cu degetele aratator și mijlociu localizeazăm marul lui Adam și apoi le mutăm înspre lateral pe gât pâna percepm pulsația arterei în vârful acestora. Simultan cu verificarea pulsului se poate efectua și verificarea respirației.
Unde se verifică dacă victima unei coliziuni are puls, dacă aceasta respiră?
a) Lângă mărul lui Adam, în scobitura dintre trahee și mușchii gâtului
b) În zona inimii;
c) La încheietura mâinii.
Răspunsul c)nu este considerat corect însă este bine să știi că la încheietura mâinii se poate evalua pulsul arterei radiale. Acesta este locul cel mai cunoscut din care putem lua pulsul. Artera radială se găsește la baza degetului mare chiar deasupra încheieturii mâinii. Pentru a lua pulsul, degetele arătător și mijlociu se vor plasa între tendoanele antebrațului, la baza degetului mare, chiar pe încheietura. Ar trebui să simțiți un puls puternic în acel loc.
Legat de evaluarea respirației.. priveşte, ascultă şi simte pentru că atunci când dorim să evaluam respirația trebuie neapărat să:
1) Privim mişcările peretelui toracic şi abdominal,
2) Ascultăm şi simțim fluxul de aer de la nivelul nasului şi cavităţii bucale.

Obstrucțiile căilor aeriene pot fi generate de diverse cauze dintre care cele mai frecvent întâlnite sunt: corpii străini, fluidele biologice (sânge, vomă, alte secreții), arsurile, traumatismele, etc. Care poate fi cauza opturării căilor respiratorii după o coliziune?
a) Inflamarea mucoasei nazale;
b) Poziția necorespunzatoare în care a fost așezată victimă
c) Intrarea unor corpi străini în nasul sau gura victimei.

Care este prima actiune intreprinsa la acordarea primului ajutor victimelor unei coliziuni?
a) Spalarea plagilor;
b) Dezinfectarea si pansarea ranilor;
c) Degajarea cailor respiratorii si asigurarea functiei respiratorii.
Eliberarea căilor aeriene se realizează prin hiperextensia capului şi ridicarea mandibulei.

În ce loc se execută degajarea căilor respiratorii ale victimei unei coliziuni?
a) La locul producerii coliziunii, cât mai urgent;
b) La spital, cu instrumente speciale;
c) La sosirea ambulanței, de către personalul specializat.
Întotdeauna dar numai după ce suntem siguri că perimetrul este asigurat (că nu există substante toxice, gaze, trafic, construcții instabile în zonă). Acțiunea de salvare nu trebuie să pună în pericol viața salvatorului. E foarte important să ții minte acest lucru pentru că este bine ca pe barca să ai o singură problemă și în niciun caz mai multe generate de prima. Lanțul slăbiciunilor trebuie evitat cât mai mult posibil.

Ce măsuri de prim ajutor se iau în cazul victimelor cu traumatisme ale coloanei vertebrale, dacă funcțiile vitale ale acestora sunt asigurate?
a) Se transporta imediat victima la spital, cu orice mijloc de transport aflat la îndemană
b) Se transporta imediat victima la spital așezată pe o platforma improvizată
c) Dacă nu există un alt pericol, nu se mișcă accidentatul din poziția în care se află pană la sosirea serviciilor de urgență.

Cum trebuie așezată o persoană ranită, care prezintă leziuni ale coloanei vertebrale?
a) Dacă este posibil, victima nu trebuie mișcată pană la sosirea medicului
b) Orizontal cu fata în jos
c) Orizontal cu fata în sus
Atenție însă in cazul existenței leziunilor coloanei vertebrale! Regula de aur a traumatismelor coloanei vertebrale este aceea de a preveni producerea de noi leziuni într-o coloană deja traumatizată prin accident și de a proteja măduva sau segmentele ei lezate. Așa că dacă victima nu se află în pericol iminent (incendiu, scufundare) este de preferat să nu o mișcăm din poziția în care se află până la sosirea echipajului medical. Riști altfel să-l transformi în legumă încercând să-l ajuți.

Cum trebuie resuscitată o victimă a unei coliziuni, care are puls dar nu respiră?
a) Prin aplicarea de palme peste fata victimei
b) Prin masaj cardio-respirator
c) Prin executarea respirației artificiale.
Cum se face? Pentru început se deschid căile aeriene prin împingerea capului pe spate şi ridicarea mandibulei. Se pensează nasul folosind policele şi degetul arătător. Apoi se deschide cavitatea bucală a victimei, menţinând bărbia ridicată. Salvatorul inspiră normal, pune buzele în jurul gurii victimei şi expiră constant în gura victimei. În timpul expirului salvatorul va privi mișcările peretelui toracic anterior şi va urmări menţinerea ridicată a acestuia timp de 1 secundă, ca într-o respiraţie normală. Capul se menține în hiperextensie şi bărbia ridicată, se îndepărtează gura de victimă şi se urmăreşte revenirea toracelui la poziţia iniţială, pe măsură ce aerul iese din plămâni;

Cand gura unui rănit ramane încleștată respirația artificială se poate face:
a) Prin gura închisă a victimei;
b) Prin nările victimei;
c) Nu se mai face respirație artificială în acest caz.
Prin gura închisa a victimei este evident că nu avem cum să efectuăm respirația artificială. Trebuie să ți se întiparească în minte ideea ca ventilația artificială se poate face gură la gură, gură la nas sau pe mască și balon. Ventilația gură – nas se realizează oricum dacă: vențilatia gură la gură este dificilă, există leziuni la nivelul cavității bucale sau victima este salvata de la inec (că pe gură va scuipa apă).

În loc de concluzii..

Care este prima măsură pe care o luați în cazul accidentarii unei persoane în apa?
a) Transportul imediat până la prima localitate și anunțarea la 112;
b) Transportul la cel mai apropiat spital;
c) Acordarea primului ajutor până la sosirea cadrelor de pe ambulanță

Îmi place întrebarea asta foarte mult. Cu alte cuvinte vrea să transmită candidatului că trebuie să fie responsabil și să facă tot ce îi stă în putință pentru a salva o victimă fără să astepte asistența care poate interveni câteodata mult prea târziu.

Ce trebuie să urmariți la scoaterea victimelor dintr-o ambarcațiune accidentată?
a) Să nu produceți pagube suplimentare ambarcațiunii accidentate;
b) Să nu le agravați leziunile;
c) Să conservați urmele accidentului.

Viața unui om este mai presus de orice. Cred că oricine (indiferent că are sau nu cunostințe medicale) ar face absolut tot ce îi stă în puteri să ajute o persoană accidentată. Este important însă să nu ne pierdem cu firea și să ne cunoaștem limitele pentru că încercând să facem un bine – câteodată – putem face mai mult rau.. fară să vrem.

Cu ce se pot transporta la spital victimele unui accident naval, dupa ce au fost scoase la mal?
a) Cu orice vehicul dacă situația victimei permite acest lucru;
b) Cu ambulanțe SMURD;
c) Cu o ambulanță însoțită de un medic.

O întrebare asemănătoare există și în chestionarele pentru obținerea permisului de conducere (asta dacă îmi aduc bine aminte). Ideea este că o victimă a cărei stare de sănătate este amenințată trebuie să ajungă cât mai repede la spital pentru asistentă specializată. Orice secundă este prețioasă și se poate scurge în defavoarea bolnavului.

În cazul unei coliziuni din care au rezultat mai multe victime, primul ajutor se acordă mai întai:
a) Victimei cu cele mai mari șanse de supraviețuire;
b) Victimei care comunică ușor;
c) Victimei în starea cea mai gravă.

Când eram în anul I de facultate am avut în programă și cursul de Prim Ajutor pe care eu l-am perceput ca fiind practic primul curs „adevărat” de Medicină (restul fiind materii preclinice precum Anatomie, Biochimie, Biologie Celulară.. ați prins voi ideea). Vreau să vă spun că absolut tot ce s-a predat la acel curs mi-a rămas foarte viu în minte. Cadrele didactice au reușit ceva cam imposibil în zilele noastre: practică și teorie adaptată la situații reale, banala toceală din cărți nu a fost încurajata deloc. Revenind la întrebarea de mai sus, țin minte și acum vorbele domnului Conf.. și anume: ăla care stă pe jos pe caldarâm și urlă ca din gaură de șarpe are în majoritatea cazurilor cel mai puțin nevoie de asistență. Cu toate acestea vom evalua gravitatea stării de sănătate a fiecărei persoane accidentate respectând întotdeauna ABC-ul supraviețuirii:
A – Airway: vom evalua (și vom elibera dacă este cazul) căile aeriene
B – Breathing: vom evalua respirația
C – Circulation: evaluarea pulsului, evaluarea hemoragiilor (dacă există)