Nu. Cu siguranță nu. Imposibil. De neconceput.

Dacă ai ajuns să citești asta înseamnă fie că te-am exasperat, fie că te-am făcut cel puțin curios în privința bărcilor cu vele.. și înseamnă că te gândești măcar așa.. puțin la o ieșire pe mare ca să te convingi care-i treaba cu velierele astea de care tot vorbesc eu cu atâta patimă de ceva timp încoace. Chiar dacă nu intenționezi să te înscrii prea curând la cursuri de sailing, îți garantez că o ieșire cu velierul pe mare va fi una dintre cele mai interesante și mai frumoase experiențe din viața ta. Este oarecum un laitmotiv al postărilor mele dar s-a dovedit științific procentul de adevar din spatele acestei afirmații.

Am auzit destul de frecvent din partea conoștințelor mele afirmații precum: „E doar o barcă, ce poate fi atât de nemaipomenit, am fost și eu cu vaporașul X către destinația Y și m-am plictisit teribil.” Ei bine, barca cu vele nu-i nici vaporaș, nici feribot și nici motorboat. La bordul acestora stai într-adevăr extrem de relaxat și implicarea ta este, dupa caz, inexistentă sau minimală. La barca cu motor te folosești doar de un volan și de o manetă și poți înainta mai repede sau mai încet și.. c’est fini. În schimb, un velier nu se compară cu nicio altă ambarcațiune de agrement sau de transport de pasageri.

Dacă tot te gândești cum va fi experiența la bordul unui velier te pot ajuta eu sa-ți faci o idee. După plecarea de la cheu și câteva minute de navigație și.. nu în ultimul rând, după ce te vei convinge că răul de mare nu este un pericol iminent și nici ceva atât de îngrozitor.. vei prinde mai mult curaj și.. guvernat de o maximă curiozitate îți va veni și cheful să te joci puțin de-a marinarul.

Prima lecție pe care o vei învăța sunt punctele de reper pe barcă și anume: deosebirea între pupa şi prova, babord şi tribord. O să înțelegi care-i faza cu toate acele „frânghii” (sau parâme) și ce este de făcut cu baloanele acelea mari (sau fendere) care previn bărcile acostate (sau „parcate”) în marină să nu cumva să se loveasca una de cealaltă. Cel mai adesea ți se va propune să stai la timonă (sau la „volan”), treabă deloc ușoară. Nu este deloc „floare la ureche” să ții cursul sau să menții velatura la limita de fluturare. Dacă te mai fentează puțin și valurile.. statul la timonă poate fi cu adevarat solicitant.

După ce te-ai mai dezmeticit un pic și ți-ai mai clarificat câțiva termeni marinărești și câteva principii elementare privind manevrarea navei, poți ajuta şi la ridicarea, ajustarea sau strângerea velelor, la legarea parâmelor precum și la alte treburi care sunt de făcut pe barcă. La bord, toata lumea are musai câte un rol (cel puțin), nimeni nu stă degeaba!.. Mai ales atunci când facem referire la un velier, adică la o ambarcațiune care înaintează prin forța vântului. Va trebui să tragi de școte pentru a manevra velatura, să faci volte pentru a schimba direcția de deplasare și va trebui să depui un mic efort ca să înțelegi forțele care actionează asupra bărcii aflată în marș. Toate aceste manevre presupun lucrul în echipă.

Va trebui să te obișnuiesti și cu tangajul care poate părea periculos pentru un începător și vei înțelege că o barcă bandată (adică înclinată) nu reprezintă un motiv de îngrijorare și că face parte din farmecul navigației cu vele.

O altă sursă de distracţie atunci când ajungi în larg este în mod evident baia în mare care reprezintă cu adevărat o experiență de neuitat. Dacă ești mai norocos te poți bucura de spectacolul oferit de delfini și de meduzele uriașe din larg. Apusurile sunt superbe și iți taie răsuflarea iar nopțile sunt cu adevărat fascinante la bord mai ales dacă ai parte de un cer senin și de o mare liniștită.

În concluzie, nu pot să vă sfătuiesc decât să încercați neapărat această experiență.. you’ll thank me one day.